Peste 10,9 milioane de lei reclamați într-o plângere penală: crescătorii de oi din mai multe județe cer anchetă după ce susțin că nu și-au primit banii pentru animale

Odiseea crescătorilor de ovine care au protestat la sfârșitul lunii mai la Gelmar, în județul Hunedoara, continuă în sălile instituțiilor statului. După mai multe încercări de a recupera banii pe care susțin că îi au de primit pentru animalele livrate, crescători din Sibiu, Bihor, Arad, Hunedoara și Timiș au ajuns cu cazul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Situația reclamată în plângerea penală este una deosebit de gravă și, dacă acuzațiile vor fi confirmate de anchetatori, poate scoate la iveală un mecanism complex prin care mai mulți crescători de ovine ar fi rămas cu sume importante de recuperat după ce și-au livrat animalele către societăți comerciale.

Potrivit documentului depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, 26 de persoane și societăți comerciale reclamă un debit total cunoscut de aproximativ 10.907.528 de lei, din care circa 8.049.502 de lei ar fi rămas nerecuperați, la care se adaugă cheltuielile de executare. Autorii plângerii susțin însă că amploarea reală a fenomenului ar putea fi mult mai mare și că, la nivel național, ar exista alte sute de crescători care se confruntă cu situații similare.

Plângerea penală vizează patru persoane fizice și șase societăți comerciale, iar printre persoanele indicate se află și Dumitru Andreșoi, cunoscut în lumea oieritului drept „regele oierilor”. Este important de precizat că acuzațiile formulate în plângere reprezintă susținerile petenților și urmează să fie verificate de organele judiciare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la stabilirea unei eventuale răspunderi printr-o hotărâre definitivă.

„Este cea mai mare țeapă care s-a dat vreodată în România”

Printre crescătorii care susțin că au de recuperat sume considerabile se află Bogdănel Constantin, din județul Sibiu, care afirmă că prejudiciul său se ridică la aproximativ două milioane de lei.

„E cea mai mare țeapă care s-a dat vreodată în România. Mai multe firme au fost băgate în insolvență, iar banii noștri au dispărut. La nivel național, paguba e mult mai mare. Doar 26 de păgubiți au depus această plângere, însă în realitate e vorba de câteva sute de crescători de oi, cărora nu li s-au plătit toți banii pentru animalele vândute. E o situație ieșită din comun, o nedreptate fără margini. Tu muncești, ești de bună credință și rămâi fără bani și ți se râde în nas”, susține crescătorul.

Afirmațiile sunt extrem de grave, iar miza nu este doar recuperarea unor datorii comerciale. Pentru crescători, banii obținuți din vânzarea animalelor reprezintă capitalul cu care își continuă activitatea, își hrănesc efectivele, achită furajele, salariile, taxele și celelalte cheltuieli ale fermei.

Într-un sector deja puternic afectat de probleme sanitare-veterinare, restricții de circulație și dificultăți privind exporturile, pierderea unor sume de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de lei poate pune practic în pericol existența unor exploatații.

Oile plecau, plata rămânea pentru mai târziu

Potrivit plângerii, mecanismul reclamat de crescători ar fi fost relativ similar în mai multe situații.

Animalele erau livrate către societățile cumpărătoare, iar pentru plata acestora erau emise bilete la ordin cu scadență ulterioară. Petenții susțin că, atunci când se apropia termenul de plată sau după refuzarea la plată a instrumentelor bancare, li s-ar fi solicitat să nu prezinte biletele la bancă, motivându-se lipsa temporară a lichidităților și promițându-se plata într-un termen ulterior.

În unele cazuri, potrivit documentului, ar fi fost încheiate convenții de eșalonare și ar fi fost făcute plăți parțiale.

Autorii plângerii consideră că aceste elemente ar fi contribuit la menținerea aparenței de bună-credință și de solvabilitate a partenerilor comerciali, în timp ce datoriile s-ar fi acumulat.

„Toți petenții au fost induși în eroare prin aceleași mecanisme”, se arată în plângere.

Petenții cer astfel procurorilor să stabilească dacă a existat sau nu o strategie coordonată și dacă faptele reclamate pot întruni elementele unor infracțiuni precum înșelăciunea, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor și sustragerea de sub sechestru, fiind solicitată inclusiv verificarea posibilității existenței unui grup infracțional organizat.

Cazul Ovine Apold: peste 1,4 milioane de lei reclamate

Unul dintre cazurile detaliate în plângerea penală este cel al societății Ovine Apold SRL, din județul Sibiu.

Potrivit documentului, la data de 31 ianuarie 2025 ar fi fost încheiat un contract pentru vânzarea de tineret ovin din rasa Țurcană, comanda prevăzând 2.949 de capete, cu o valoare totală de 3.153.645 de lei plus TVA.

Ulterior, pentru o livrare de 1.474 de capete, cu o cantitate totală de 92.400 de kilograme, ar fi fost emisă o factură în valoare de 1.737.351 de lei, din care TVA reprezenta 143.451 de lei.

În schimbul livrării, potrivit plângerii, ar fi fost emis un bilet la ordin în valoare de 1.134.373,05 lei, instrument care ar fi fost refuzat la plată.

În centralizarea prezentată procurorilor, pentru Ovine Apold este indicat un debit de 1.343.737,05 lei, la care se adaugă 69.357,67 lei cheltuieli de executare silită, suma fiind prezentată ca integral nerecuperată.

Administratorul societății susține, de asemenea, că în cadrul unei întâlniri ar fi fost amenințat, aspect care, la rândul său, urmează să fie verificat de autorități dacă va face obiectul anchetei.

Bilete la ordin refuzate, popriri și executări silite

Documentația depusă la Parchet este însoțită, potrivit petenților, de o serie de documente privind bilete la ordin, dosare de executare silită, încheieri ale instanțelor, convenții de plată și alte acte pe care aceștia le consideră relevante pentru demonstrarea situației reclamate.

Un element care ridică semne de întrebare în opinia petenților îl reprezintă situațiile în care anumite bilete la ordin ar fi fost refuzate la plată cu motivul „poprire sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului”.

De aici apare una dintre întrebările centrale ale plângerii: dacă asupra conturilor unor societăți existau deja măsuri de indisponibilizare, de ce ar fi continuat acestea să achiziționeze animale și să emită instrumente de plată către crescători?

Este o întrebare la care, în cazul în care procurorii vor deschide o anchetă, ar trebui să prezinte documentele financiar-contabile, traseul banilor, contractele, facturile, biletele la ordin, operațiunile bancare și relațiile comerciale dintre societățile implicate.

De la protestul din Gelmar la plângerea penală

Cazul a devenit public încă de la sfârșitul lunii mai, când mai mulți crescători de ovine din Sibiu s-au deplasat la Gelmar, în județul Hunedoara, pentru a protesta la sediile unor firme cărora le vânduseră animale și de la care susțineau că nu își primiseră integral banii.

Protestul nu a rezolvat însă problema, iar după mai multe încercări de recuperare a banilor, crescătorii au ales calea juridică.

În spatele acestei plângeri se află însă o problemă mai profundă decât un simplu conflict comercial: încrederea dintre crescător și cumpărător și siguranța circuitului financiar din sectorul ovin.

Crescătorul își livrează animalele, acestea părăsesc exploatația, iar dacă plata nu mai vine, el rămâne cu o creanță pe care poate fi extrem de dificil să o recupereze, mai ales atunci când societatea cumpărătoare intră în insolvență sau în proceduri de executare.

Cine răspunde când crescătorul rămâne fără bani?

Aceasta este întrebarea fundamentală care se ridică în cazul de față.

Pentru un fermier, o factură neachitată nu reprezintă doar o cifră într-un bilanț. Înseamnă furaje neplătite, salarii, taxe, rate, investiții blocate și, în multe cazuri, imposibilitatea de a continua ciclul de producție.

Iar dacă acuzațiile formulate de cei 26 de petenți vor fi confirmate de anchetatori, cazul ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare privind relațiile comerciale din sectorul ovin din ultimii ani.

Deocamdată, însă, vorbim despre acuzații și susțineri cuprinse într-o plângere penală, iar stabilirea existenței unor infracțiuni, a autorilor și a eventualului prejudiciu este exclusiv de competența organelor judiciare.

Crescătorii spun că nu mai vor promisiuni, convenții de eșalonare sau amânări. Vor să își recupereze banii.

Iar întrebarea pe care o pun acum este simplă și extrem de grea: unde au ajuns banii pentru miile de oi care au plecat din ferme?

AGROEXPERT va urmări evoluția acestui caz și eventualele răspunsuri ale persoanelor și societăților vizate, precum și ale autorităților judiciare.

stire preluata de pe https://sibiulazi.ro/2026/08/17/crescatorii-de-oi-din-sibiu-pagubiti-de-cateva-milioane-de-lei-continua-lupta-cum-incearca-sa-isi-recupereze-banii/

SIMONA MAN

AgroExpert #Ovine #CrescatoriDeOvine #Oieri #Sibiu #Gelmar #Hunedoara #Agricultura #Zootehnie #Oierit #SectorulOvin #CrizaOvinelor #PlangerePenala #Parchet #Bani #Fermieri #FermieriRomani #AgriculturaRomaneasca #StiriAgricole #Investigație #AgroBusiness #Romania #OileAuPlecat #BaniiUndeSunt