Nimic nu se pierde, totul se valorifică. Pungile antirisipă de 5 lei schimbă felul în care privim alimentele

Într-o lume în care milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi, o idee aparent simplă începe să schimbe, pas cu pas, felul în care privim produsele alimentare. Un fruct nu trebuie să fie perfect pentru a fi bun. O banană foarte coaptă nu este un deșeu. Un avocado cu mici imperfecțiuni nu înseamnă un produs compromis.

Este, înainte de toate, hrană. Iar hrana trebuie valorificată.

O astfel de inițiativă este pusă în practică și în magazinele Lidl din România, unde au apărut pungi antirisipă cu fructe și legume, vândute la prețul de 5 lei.

Pungile sunt amplasate în zona destinată fructelor și legumelor și poartă un mesaj care sintetizează foarte bine filosofia din spatele inițiativei:

Să salvezi resurse. Știi că merită.

Aproximativ două kilograme de produse pentru doar 5 lei

Potrivit informațiilor afișate la raft, o pungă conține aproximativ două kilograme de fructe și legume, ceea ce înseamnă un preț de aproximativ 2,5 lei pentru un kilogram.

Conținutul diferă de la un magazin la altul și de la o zi la alta, în funcție de produsele disponibile și de gradul lor de coacere.

Într-o pungă cumpărată de reporterul G4Food dintr-un magazin din zona Berceni, București, s-au găsit banane foarte coapte, două avocado, un mango, două nectarine și o portocală.

Unele dintre fructe aveau mici imperfecțiuni estetice, altele erau foarte coapte. Însă aspectul lor nu le făcea improprii consumului.

Și aici este, de fapt, una dintre marile probleme ale societății moderne: am ajuns să confundăm aspectul perfect cu calitatea.

Un fruct nu trebuie să arate perfect pentru a fi bun

Agricultura produce hrană, nu obiecte decorative.

Un măr poate avea o pată. O banană poate avea coaja închisă la culoare. Un cartof poate avea o formă neuniformă. Un morcov poate fi strâmb. Un fruct poate fi prea mic sau prea mare pentru standardele comerciale.

Toate acestea nu înseamnă automat că produsul trebuie aruncat. Dimpotrivă.

În foarte multe cazuri, ceea ce nu mai poate fi vândut la prețul obișnuit poate fi valorificat, consumat, procesat sau transformat într-un alt produs alimentar.

O banană foarte coaptă poate deveni ingredient pentru un desert. Fructele foarte coapte pot fi folosite pentru smoothie-uri, gemuri sau compoturi. Legumele care nu mai au aspectul comercial dorit pot intra în preparate culinare.

Adevărata eficiență nu înseamnă să producem mai mult pentru a arunca mai mult. Înseamnă să valorificăm cât mai bine ceea ce deja producem.

De la risipă la economie circulară

Conceptul pungilor antirisipă se înscrie într-o tendință mai largă care se dezvoltă în retailul european.

Produsele aflate aproape de finalul perioadei optime de comercializare sau cele care nu mai corespund criteriilor estetice pot fi oferite consumatorilor la prețuri reduse, în loc să fie eliminate.

Și alte companii din retail sau din zona livrărilor de alimente folosesc mecanisme similare, oferind pachete cu produse disponibile la prețuri mai mici.

Este o schimbare importantă de perspectivă. Ceea ce ieri era considerat „marfă nevandabilă” poate deveni astăzi o oportunitate.

Pentru comerciant, înseamnă recuperarea unei părți din valoarea produsului. Pentru consumator, înseamnă acces la alimente la un preț foarte bun. Pentru mediu, înseamnă mai puține produse aruncate și mai puține resurse irosite.

Iar pentru întreaga societate înseamnă ceva poate și mai important: o schimbare de mentalitate.

Risipa alimentară începe înainte de tomberon

Atunci când vorbim despre risipa alimentară, ne gândim adesea la mâncarea rămasă în farfurie sau la produsele expirate din frigider.

Problema începe însă mult mai devreme.

Începe atunci când un produs este respins pentru că nu arată suficient de bine. Când un fruct este lăsat pe raft pentru că are o mică imperfecțiune. Când un produs apropiat de finalul perioadei de comercializare nu mai este cumpărat și ajunge să fie eliminat.

De aceea, lupta împotriva risipei nu înseamnă doar reciclare sau colectare separată. Înseamnă să prevenim risipa înainte ca ea să apară.

Iar pungile antirisipă reprezintă tocmai un asemenea mecanism.

Câștigă și consumatorul, și comerciantul, și mediul

La prima vedere, o pungă de 5 lei poate părea doar o ofertă bună. În realitate, în spatele ei există un mecanism economic și ecologic mult mai interesant.

Consumatorul cumpără mai ieftin. Comerciantul reduce pierderile generate de produsele care nu mai pot fi comercializate în condiții obișnuite. Producătorul, indirect, beneficiază de o valorificare mai bună a producției.

Mediul este protejat prin reducerea cantității de alimente care ajung la deșeuri și prin utilizarea mai eficientă a resurselor consumate pentru producerea lor: apă, energie, teren agricol, muncă, transport și ambalare.

Este, într-un fel, economia circulară coborâtă din teorie direct în coșul de cumpărături.

Poate fi acesta viitorul comerțului alimentar?

Probabil că da, cel puțin în parte.

Retailul va trebui să devină din ce în ce mai atent la ceea ce se întâmplă cu produsele care nu mai pot fi vândute în forma clasică.

Iar consumatorul are și el un rol esențial. Trebuie să învățăm să privim dincolo de aspect. Să înțelegem că un aliment bun nu este neapărat un aliment perfect din punct de vedere estetic.

Să cumpărăm responsabil. Să gătim ceea ce avem. Să valorificăm surplusul. Să procesăm atunci când este posibil. Și, mai ales, să nu transformăm hrana în deșeu înainte de a-i fi epuizat valoarea.

Pentru că în spatele fiecărui kilogram de fructe sau legume se află pământ, apă, energie, muncă, transport și timp. Să aruncăm toate acestea pentru o coajă puțin mai închisă la culoare sau pentru o formă imperfectă înseamnă, de fapt, să aruncăm mult mai mult decât un aliment.

Nimic nu se pierde. Totul se transformă.

Inițiativele de acest tip ne arată că reducerea risipei alimentare nu trebuie să fie întotdeauna complicată sau costisitoare.

Uneori, soluția este surprinzător de simplă: un produs care nu mai poate fi vândut ca ieri poate fi vândut astăzi altfel. Mai ieftin. Mai responsabil. Mai aproape de realitate.

Iar dacă această schimbare de mentalitate va ajunge să fie adoptată de cât mai mulți consumatori și comercianți, putem transforma ceea ce astăzi numim „risipă” într-o nouă formă de valoare economică și socială.

Pentru că agricultura nu înseamnă doar să producem. Industria alimentară nu înseamnă doar să procesăm. Comerțul nu înseamnă doar să vindem. Înseamnă să avem grijă ca valoarea alimentului să nu se piardă înainte de a ajunge pe masa omului.

Nimic nu se pierde. Totul se valorifică. Iar uneori, schimbarea începe cu o simplă pungă de 5 lei.