Seceta lovește puternic vestul României. AAC cere Guvernului despăgubiri de urgență pentru fermierii afectați

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație reprezentativă pentru fermierii și cooperativele agricole din România, solicită Guvernului României și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale intervenții urgente pentru evaluarea pagubelor provocate de seceta severă din vestul țării și pentru instituirea unui pachet național de despăgubiri și măsuri de sprijin pentru exploatațiile agricole afectate.

Solicitarea, transmisă Guvernului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanțelor, Comitetului Național pentru Situații de Urgență și Departamentului pentru Situații de Urgență, vizează în principal județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare, unde fermierii reclamă pierderi importante generate de deficitul sever de apă.

Nu este vorba despre o singură cultură, ci despre pierderi acumulate pe întregul an agricol

Potrivit AAC, situația este cu atât mai gravă cu cât seceta a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din 2026.

Astfel, numeroase exploatații agricole se confruntă cu o diminuare cumulată a veniturilor, ceea ce pune sub presiune capacitatea fermierilor de a-și achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale și, în același timp, de a finanța campania agricolă din toamna acestui an și lucrările din primăvara lui 2027.

AAC atrage atenția că problema nu se limitează la producția vegetală. Reducerea producției de furaje, degradarea pășunilor și fânețelor și diminuarea resurselor de apă afectează direct și sectorul zootehnic.

„Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiune”

Unul dintre mesajele centrale transmise de organizațiile fermierilor este cel al solidarității între regiunile agricole ale României.

AAC amintește că, în anii în care seceta a afectat cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia sau Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea de despăgubiri pentru exploatațiile calamitate.

În 2026, spun reprezentanții AAC, același principiu trebuie aplicat fermierilor din vestul țării.

„Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii”, este poziția transmisă Guvernului.

AAC cere evaluarea urgentă și unitară a pagubelor

Organizațiile agricole solicită Ministerului Agriculturii, prin direcțiile agricole județene și împreună cu instituțiile competente, să înceapă fără întârziere inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor.

Evaluarea ar trebui realizată distinct pentru:

• culturile de toamnă;
• culturile de primăvară;
• pășuni și fânețe;
• sectorul zootehnic.

AAC solicită, de asemenea, suplimentarea comisiilor județene acolo unde numărul solicitărilor este foarte mare și stabilirea unor proceduri clare pentru ca verificările în teren să poată fi realizate înainte de recoltarea sau desființarea culturilor calamitate.

Despăgubiri naționale pentru fermierii cu pierderi confirmate

Una dintre principalele solicitări este instituirea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026.

Schema ar trebui să îi includă pe toți fermierii ale căror pierderi sunt confirmate oficial, indiferent de regiunea în care își desfășoară activitatea.

AAC solicită ca despăgubirea să țină cont de gradul de afectare și de situațiile în care aceeași exploatație a înregistrat pierderi atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară.

Pentru fermele calamitate, susțin reprezentanții organizației, despăgubirea nu reprezintă doar o compensație pentru o pierdere deja produsă, ci poate deveni condiția pentru supraviețuirea economică a exploatației și pentru continuarea activității în 2027.

Fermierii cer și măsuri pentru lichiditate

AAC atrage atenția că despăgubirile nu sunt suficiente dacă acestea ajung după ce exploatațiile au intrat deja în blocaj financiar.

De aceea, organizația solicită un dialog cu Ministerul Finanțelor, băncile, societățile de leasing și furnizorii pentru identificarea unor soluții precum reeșalonări, restructurări și perioade de grație, acolo unde legislația și contractele permit.

Obiectivul, susține AAC, trebuie să fie menținerea în activitate a fermelor viabile și prevenirea unui efect de domino asupra furnizorilor, angajaților, proprietarilor de terenuri și economiilor locale.

Clarificări pentru APIA și circumstanțele excepționale

O altă solicitare privește aplicarea circumstanțelor excepționale și documentele justificative necesare fermierilor afectați.

AAC face trimitere la experiența secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020 și solicită reguli clare și aplicate unitar, astfel încât fermierii care au suferit pierderi constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații independente de voința lor.

Organizația solicită ca APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele necesare.

România trebuie să utilizeze și instrumentele europene

AAC solicită Guvernului să analizeze cu prioritate instrumentele europene disponibile pentru situații de criză climatică, inclusiv rezerva agricolă și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC.

Totodată, organizația consideră necesară susținerea la nivel european a unui demers pentru regiunile afectate de fenomene climatice extreme, în condițiile în care amploarea pierderilor depășește capacitatea individuală de răspuns a multor exploatații agricole.

Se cere analizarea posibilității declarării stării de alertă

În cazul în care evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea acestuia în mai multe județe, AAC solicită Guvernului și Comitetului Național pentru Situații de Urgență să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă.

Organizația subliniază însă că despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură.

Evaluarea pagubelor și măsurile de sprijin trebuie începute imediat, prin instrumentele legale disponibile.

AAC cere un mecanism național permanent pentru riscurile climatice

Dincolo de criza actuală, organizațiile fermierilor consideră că seceta din 2026 demonstrează încă o dată necesitatea unui sistem național predictibil de gestionare a riscurilor agricole.

AAC solicită utilizarea eficientă a resurselor aferente procentului de 3% reținut din plățile directe PAC și transformarea acestora într-un mecanism real de protecție a fermierilor.

În același timp, organizația solicită lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare și clarificarea situației intervenției DR-32.

Mesajul fermierilor este că România nu poate construi permanent politica agricolă pe despăgubiri acordate după producerea dezastrului.

Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție împotriva riscurilor climatice.

Fermierii cer o întâlnire urgentă cu Guvernul

AAC solicită convocarea unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre și reprezentanții fermierilor din județele afectate pentru prezentarea situației din teren și stabilirea unui calendar concret privind:

evaluarea pagubelor, sursele de finanțare, schema de despăgubire și calendarul plăților.

În documentul transmis autorităților, AAC subliniază că răspunsul statului trebuie să fie rapid, proporțional și bazat pe solidaritate națională.

AGROEXPERT: Problema nu mai este doar cât a pierdut fermierul, ci dacă mai poate începe anul agricol următor

Seceta din vestul României ridică o problemă care depășește nivelul unei simple calamități agricole. Atunci când aceeași exploatație pierde succesiv producția culturilor de toamnă și de primăvară, iar în paralel cresc costurile cu finanțarea, inputurile, arenda și lucrările agricole, problema devine una de continuitate economică a fermei.

Pentru autorități, următoarele săptămâni sunt esențiale. O evaluare întârziată înseamnă despăgubiri întârziate, iar despăgubirile întârziate pot însemna imposibilitatea fermierului de a-și finanța următoarea campanie.

Întrebarea este, așadar, dacă statul va interveni înainte ca seceta să se transforme dintr-o criză agricolă într-o criză financiară a fermelor din vestul României.

AGROEXPERT va urmări evoluția situației și răspunsul autorităților la solicitările fermierilor.

SIMONA MAN

#Seceta2026 #SecetaInRomania #Fermieri #FermieriiRomani #AgriculturaRomaneasca #AgriculturaRomaniei #DespăgubiriFermieri #SprijinPentruFermieri #CrizaAgricola #Arad #Bihor #Timis #CarasSeverin #SatuMare #Banat #Crisana #MADR #GuvernulRomaniei #APIA #PAC #PoliticaAgricola #Zootehnie #SigurantaAlimentara #ProductieAgricola #AGROEXPERT #AGROEXPERTTV #FermieriUniti #RomaniaAgricola